Dezamagiri de decembrie

Cite o zi de decembrie, in fiecare an de la o vreme incoace, imi pare o lovitura de ciocan pravalita in moalele capului. O scurta bufnitura trimisa cu ciuda de un copil caruia toate frustrarile, toate nemultumirile i-au construit o forta aproape supraomeneasca. De parca tot ce nu s-a realizat intr-un an intreg, toate esecurile celor 12 luni peste care ai trecut s-ar fi strins intr-o singura zi.
Nu stiu, zau, daca exista vreo legatura intre ziua aceasta si amintirea aceea indepartata dintr-un decembrie in care a nins doar cu singe. Habar nu am daca amintirea emisiunilor de la radio ascultate pe ascuns, a impuscaturilor si a sentimentului aceluia ca, uite, se intimpla ceva extrem de important sint responsabile pentru Ziua-lovitura-de-ciocan. Doar ca – nu-i asa? – iti incepi anul extrem de optimist, te gindesti la faptul ca lucrurile se vor schimba, in sfirsit, in jurul tau, iti faci o gramada de idei despre felul in care va arata lumea peste o luna, peste doua, peste noua ori peste un an, pentru ca, mai tirziu, sa constati ca schimbarile la care ai visat lipsesc aproape cu desavirsire.
Dezamagiri. Dezamagiri de decembrie. Sint dezamagit, de pilda, cind vad sute de batrini inghesuindu-se pentru o porcarie de bilet de tratament, exersindu-si, la 18 ani de la revolutie, reflexul de a da din coate dobindit in 40 de ani de comunism. Sint dezamagit, iata, ca a mai trecut un an, iar sistemul medical ramine un teritoriu al vracilor, unde, daca nu ai bani in buzunare si medicamente aduse de acasa risti sa-ti ratacesti zilele. Sint dezamagit fiindca invatamintul ramine acelasi sistem anchilozat pe care il stiu de ani de zile, sint dezamagit de politicieni, de judecatori, de procurori si de preoti, dezamagit de toti cei in venele carora statul si-a turnat singele neoxigenat si infestat cu vicii.
Ieri a fost pentru mine o astfel de zi. O Zi-lovitura-de-ciocan. Astazi ar putea fi pentru tine. O zi in care sa privesti in jur si sa te intrebi ce s-a schimbat fata de anul trecut si cite din sperantele tale s-au implinit. Apoi nu ar fi rau sa te intrebi cit te-ai schimbat tu in ultimul an. Si daca nu cumva singura schimbare pe care o vezi este aceea ca ai mai imbatrinit cu un an.

PD + PLD = LOVE

Egal LOVE pe naiba! Stai sa vezi ce nebunie o sa iasa la Braila, ce bisturie or sa se invirta prin aer, ce cutite or sa se infiga in spate si cite gheare or sa alunece pe ochii bulbucati si plinsi.
Personal am inteles si am apreciat existenta PLD ca pe o alternativa la PNL. Sau, mai bine spus, as fi putut sa inteleg si sa apreciez formatiunea liberal-democrata ca pe o alternativa la PNL. Doar ca oameni politici de calibrul doctorului Sabau, care nu m-au convins nici cind erau la APR, nici cind erau la PNL, nu aveau cum sa ma convinga nici atunci cind si-au schimbat blana in cea portocalie a liberal-democratilor. Si mai clara era treaba la Galati, spre exemplu, unde un lider PSD, fostul prefect Marius Necula, a ajuns printr-o bizara metamorfoza doctrinara liderul PLD. Va dati seama ce porcarie? Fost lider al social-democratilor din perioada lui Adrian Nastase va fi acum printre potentatii momentului in partidul lui Boc fiindca masina de cadre a lui Stolojan nu a vrut sau nu a fost in stare sa gaseasca un lider netavalit prin mocirla din stinga. Zic “mocirla din stinga”, dar sa nu credeti ca sint de parere ca pe la centru, pe la extreme ori prin dreapta o fi curat si frumos. Nu. Noroi e peste tot si, ce e mai rau, animalele ce se tavalesc prin el arunca din copite in toate partile doar-doar ne-or covinge ca sintem toti o apa si-un pamint.
Nu stiu, zau, cind o sa se incheie carnavalul asta macabru in care o mina de oameni se plimba dintr-un partid in altul sub tot soiul de pretexte, schimbind doctrine dupa doctrine, personalitate dupa personalitate, scaun dupa scaun, intr-o bizara schizofrenie fara leac. Migratii, comploturi, rupturi si fuziuni – clasa politica se combina si se recombina schimbindu-se aparent fundamental, dar pastrindu-si esentialul: lacomia, mediocritatea si lipsa oricarui proiect major pentru Romania.
Revenind la fuziunea PD cu PLD, in varianta braileana, o sa ma rezum deocamdata sa ma intreb cine va conduce filiala: eternul presedinte interimar Sabau sau dinastia Vasioiu? Se anunta un Ignat singeros.