Domnule preşedinte, nu ştiu cine sunteţi, habar nu am cum vă cheamă. La ora la care scriu aceste rânduri sunteţi stresat, ştiu. Sunteţi obosit şi uşor derutat. Aveţi emoţii fiindcă nu ştiţi sigur dacă dumneavoastră veţi fi preşedintele. De săptămâni întregi staţi cu ochii în sondaje şi în strategiile de campanie la care lucraţi cu echipa dumneavoastră. Mă întreb câte ore dormiţi pe noapte, domnule preşedinte, şi cât de frică vă este că o să pierdeţi aceste alegeri. Îi ştiţi pe duşmanii din partid, cei care sunt acum pe lângă dumneavoastră, dar care abia aşteaptă să rataţi pentru a vă da brânci. Ştiţi că dacă pierdeţi alegerile, pierdeţi tot. Poate că de-asta aruncaţi cu promisiuni în stânga şi în dreapta. Poate că de-asta transpiraţi mai des decât de obicei şi de-asta vă enervează la culme lucruri care altădată v-ar fi lăsat indiferent.
Egalitate, dar nu pentru cei mici
noiembrie 15, 2009Va spuneam cu ceva vreme in urma ca urmaresc cu interes campania lui Remus Cernea, unul dintre candidatii la presedintia Romaniei. Nu fiindca as trai cu iluzia ca are vreo sansa sa cistige acum aceasta lupta, ci pentru ca Remus este un cetatean absolut normal intrat intr-o cursa a animalelor politice. Acum o sa va rog sa lecturati textul de mai jos si sa trageti singuri concluziile:
“Remus Cernea va face o plângere catre OSCE pentru ca astazi la Cluj i s-a îngradit dreptul la libera exprimare si nu a fost tratat ca si cetatean cu drepturi egale, refuzându-i-se dreptul de a se afla în sala în care a avut loc confruntarea dintre Traian Basescu si Crin Antonescu.
Candidatul Partidului Verde la alegerile prezidentiale, Remus Cernea s-a aflat pe lista invitatilor la prima dezbaterea prezidentiala din acesta campanie. Dupa ce a primit confirmarea din partea echipelor de campanie ale PNL si PDL ca se afla pe lista invitatilor, spre deosebire de candidatul PSD si spre deosebire de ceilalti candidati la prezidentiale, Presedintele executiv al Partidului Verde s-a urcat în avion si a plecat din Bucuresti spre Cluj.”
Addiction! Rock made in Braila
noiembrie 13, 2009Astazi a fost finalizat videoclipul adolescentilor de la Addiction, prima trupa de rock din Braila care reuseste sa se afirme la nivel national. Pustii au intre 14 si 18 ani si sint teribil de talentati. So… vizionare placuta:
Votezi televizorul?
noiembrie 12, 2009Mai sint si momente in campania asta cind poti sa zimbesti. Doua filmulete virale produse de oamenii lui Traian Basescu au inceput sa colinde internetul. Simpatice, n-am ce zice. Si fiindca personajele la care fac referire imi sunt profund antipatice, dar mai ales pentru ca sint un semnal la adresa manipularii prin intermediul televiziunii, dau si eu o mina de ajutor la raspindirea lor. Vizionare placuta.
La revedere, maestre!
noiembrie 10, 2009Sint momente cind se lasa tacerea. Si cind nimic altceva nu mai conteaza.
Ati vazut mizeria asta?
noiembrie 10, 2009Ati vazut mizeria asta? Banuiesc ca da. Uite, din cauza unor texte ca asta imi vine sa-mi bag picioarele in ea de presa. Din cauza unor texte ca asta imi vine sa votez cu Basescu, desi m-am cam saturat de ceva vreme de defectele lui. Gata. Nu mai vreau sa comentez. Cititi miine (adica azi – marti), in “Obiectiv”, un editorial pe aceasta tema semnat de Cristi Corcan.
LATER EDIT: Editorialul cu pricina poate fi citit AICI.
Merită să te întorci în Brăila?
noiembrie 2, 2009Alexandra a realizat, pe cind era eleva la liceu, o pagina pentru adolescenti (un fel de stramos al paginii “Obiectiv Junior”) in cotidianul Obiectiv. Ma rog, pe vremea aceea cred ca ziarul se numea Monitorul, dar asta e mai putin important acum. A plecat la facultate in Bucuresti, iar acum lucreaza la un cotidian central. In editia de astazi a “Obiectivului”, am publicat un editorial semnat de Alexandra despre motivele care ii determina pe tinerii braileni sa nu mai revina acasa. Textul merita citit, iar tema merita dezbatuta, mai ales ca, la o scara mai mare, povestea aceasta este valabila si in cazul romanilor plecati in alte tari. So… lectura placuta. Textul poate fi citit AICI.
Publicat de Marian Coman
Publicat de Marian Coman
Publicat de Marian Coman